nu poți tu tăcea atâta să nu te mai iubesc ți-ai așezat cuvintele în fiecare moleculă a existenței mele tăcerile tale de tine sunt pline liniștea mea le cuprinde ca orele secundele trec umbre peste lumini întunecimi peste umbre tăceri peste iubiri dar tu nu nu poți tu tăcea atâta
Tăcerea e o aparență, la fel ca liniștea cosmică; lăuntric nu încetăm a vorbi în gânduri neștire, la fel cum cosmosul se bântuie necontenit de explozii și implozii gigantice...
RăspundețiȘtergereDa! frumoase asemănări...și adevărate.
ȘtergereTacere,strigat disperat al iubirii,izbaveste-ma de mine insami...
RăspundețiȘtergereIubire,salveaza-ma de nimicul ce am devenit fara tine in NOI...
Izbaveste-ma ,iubire de mine insami,lasa-ma sa fiu EL si pe El sa fie Eu,in NOI...
Lasa-ne iubire sa-ti intelegem tipatul din tacere,tipat mut,surzilor lumii...
Amael...:x
Ștergeresuperb:X
RăspundețiȘtergereIoana:xmulţumesc!
Ștergere