20120304

nu poți tu














nu poți tu tăcea atâta să nu te mai iubesc ți-ai așezat cuvintele în fiecare moleculă a existenței mele tăcerile tale de tine sunt pline liniștea mea le cuprinde ca orele secundele trec umbre peste lumini întunecimi peste umbre tăceri peste iubiri dar tu nu nu poți tu tăcea atâta

6 comentarii:

  1. Tăcerea e o aparență, la fel ca liniștea cosmică; lăuntric nu încetăm a vorbi în gânduri neștire, la fel cum cosmosul se bântuie necontenit de explozii și implozii gigantice...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da! frumoase asemănări...și adevărate.

      Ștergere
  2. Tacere,strigat disperat al iubirii,izbaveste-ma de mine insami...
    Iubire,salveaza-ma de nimicul ce am devenit fara tine in NOI...
    Izbaveste-ma ,iubire de mine insami,lasa-ma sa fiu EL si pe El sa fie Eu,in NOI...
    Lasa-ne iubire sa-ti intelegem tipatul din tacere,tipat mut,surzilor lumii...

    RăspundețiȘtergere